Paradoxal, societatile traditionale, reclamate ca fiin d conservatoare ( iar aici este vb despre conservatorismul traditionalist ) contine f multe elemente comune cu conservatorismul individualist prin care trec societatile capitaliste moderne in momentul actual ( in zilele noastre).

  In primul rand, organizarile societatilor tribale agro-alfabetizate ( majoritatea traditionaliste ) seamana prin anumite aspecte cu organizarea societatilor moderne, cele mai avansate din avanpostul capitalist. Daca ne reamintim doar cateva elemente care definesc acest tip de organizare sociala traditionala, cum ar fi bipolaritatea sociala, a celor doua clase , adica faptula ca exista doua structuri sociale distincte in acest tip de societati. Este vorba despre clasa membrilor mireni ai societatii, majoritaea analfabeti sau nestiutori de carte si care nu reusesc  sa isi defineasca un limbaj comun la nivelul intregii societati, si respectiv clasa conducatoare « stiutoare de carte », compusa din clerici, primari, contabili , teologi, conceptual  situata la polul opus al organizarii sociale traditionale. Trecand in revista aceste aspecte, concluzia este ca statele capitaliste din vest reprezinta pe plan ideologic societatile moderne, iar cele din est pe cele traditionaliste, dar asemanarea este acum privita la nivel international sau macro-statal, mai larg ,asa cum este prezentat de insasi perspectiva sistemului mondial sau de catre teoria lumii ca sistem,  influentata de neo-marxism. Un al doilea aspect care ar trebui mentinut este ca, comunicarea sau limbajul din societatile traditionaliste agro-alfabetizate , este structurat in functie de contextul « lumii traite », ceea ce practic duce , paradoxal la stabilizarea limbajului si a actelor de limbaj din comunitatea respectiva, deoarece, maselor amorfe , nu le trebuie o constientizare a actelor de limbaj, ceea ce duce la individualismul actual , specific statelor din vest, ci, dimpotriva, o socializare a limbajului respectiv. Individualismul este un arhetip al individului agrarian, izolat de comunitate sau de comunitatile respective. Sa ne reamintim si faptul ca, aceste comunitati separate lateral , sau izolate lateral  ale membrilor mireni ai societatii duc in general o viata introvertita , a carei nedepasire a planului local decurge fie din cauze strategice, fie din modul de organizare specific al societatii respective si a structurii sale tipice, care nu ii permite un alt tip de organizare, ci doar o unica tipologie, aceea a « inconstientului colectiv ». al maselor.

  Daca ne referim , pe plan zonal la romania, aici statul si societatea care o compune se afla inca la inceputul tranzitiei, cel putin conceptual vb, - de la societatile traditionale tipice la cele moderne sau post-industriale, asa cum sunt denumite in terminologia sociologica. Aici, practic inca nu exista nici minimul conceptual , ca sa-l numesc asa, al unei structuri lingvistice sau al unui idiom unitar, asa cum este numit de catre gellner in « notions and nationalisms ». sau acel esprit du corp sacre al statelor vestice , care alcatuiesc sau duc la spiritul civic si la vointa colectiva. Oamenii traditionali actioneaza in virtutea unui limbaj, practic nu exista conceptul de limbaj in psihismul lorcolectiv – social , limbajul reprezentand o extensie fie a comportamentului biologic , « corporal » , fie in cel mai bun caz, o extensie a starilor psiho-afective sau emotionale. In acest context, acest caz il reprezinta practic pe cel al Romaniei , post-traditionale, in etapa de tranzitie. Solutia ar fi nationalizarea mijloacelor de productie,precum si a mijloacelor de comunicare in masa cum este mass-media, limbajul sau instituiilor scolare intr-unele moderne, specifice organizarii sociale moderne, capitaliste. Aceasta etapa presupune o etapa de tranzitie, care echivaleaza cu o etapa a dezradacinarii maselor de tarani producatori agricoli directi sau indirecti si plasarea lor in situatia unor simpli actor sociale actanti ai unei societati « modulare »., fie reinoirea sau transformarea radicala a mecanismelor si corporatiilor institutionale intr-unele centralizate, caracteristice societatile industrializate. Centralizarea reprezinta in acesta caz o etapa neaparat imperativa a transformarii sociale si culturale a statelor care nu au depasit inca asa zisa perioada de tranzitie, cum este Romania. Dizlocarea Acestor membri traditionalisti si plasarea lor in lignaje institutionale centralizate, mentinute intr-o atmosfera artificiala uniformizata, reprezinta o etapa dureroasa, si presupune existenta unui ansmblu institutionalizat modern la nivelul majoritar al societatii.

    Punera problemei este ca un individ  traditional este fff greu de transformat intr-un tip modern, si presupune schiimbarea sau dizlocarea intregii sale fiinte sau personalitati, a structurii sale interne, rc el nu este invtat sa » reactioneze tipic » ci doar stimulent., contextual. La el, totul depinde de context, este o persoana dependenta de context, in care nu exista o ordine interna la nivel micro-social deoarece nu actioneaza in concordanta si cum ar trebui cu respectivele institututii ( salvarea , politia, magazinul, etc ), pur si simplu nu au un comportament social, civilizat, adecvat unei societati moderne. In orice caz aceste arhetipuri comportamentale nu trebuie mentinute artificial, deoarece nu au decat sa destabilizeze fiinta umana, constrangand-o sa actioneze si sa reactioneze tipic, in mod artificial, arbitrar, rigid., comportamentul sau devenind haotic si imprevizibil. Tot ceea ce poate sa faca , este sa cultive un anumit comportament de tip social modern, si sa internalizeze actele de limbaj si comportament respective intr-unele impuse de  societatea respectiva, moderna.

    Diferenta nu este de structura sau de compozitie, ca intr-una domneste haosul iar in cealalta ordina, ci este doar o diferenta graduala. Intr-una neaparat exista mai multa ordine decat in cealalta, una este neaparat mai bine orhanizata decat cealalata, s.a. m.d. Crucial in acest caz nu este de a nu fi moden organizati in structura sociala interna statala, ci de a m4entine ordinea chiar si cu riscul  dedublarii, respectiv destabilizarii comportamentale- sociale. In cel mai rau caz, aceasta experienta sociologica « traumatizanta » nu poate decat sa duc la stabilizarea sociala comportamentala a indivizilor pe termen lung, iar aceasta experienta «  de chiuretaj » ar reprezenta etapa de tranzitie

 POVESTE ALEGORICA :  Era seara si doar ce apusese soarele, lasand o dara de foc intre cer si orizont. Incepuse sa adie acea pala indecisa de seara, de vant. Era aproape ora 22 :00. Doar ce se terminase zgomotul groaznic de ascutit al rotilor de tren . Era un tren decojit, ca din carton, asa cum sunt majoritatea trenurilor personale de  la noi. Megafoanele si sonorul lor de oameni infundati nazal, incetase deja… Zgomotul facut de deschiderea usilor parea mult mai puternic , decis decat de ‘acea simfonie sonora », cu toate ca nu atrase inca absolut nici o privire a oamenilor imbracati parca in zdrente, de prin Gara de Nord……….ideea : un taran vine la oras in Bucuresti, si  incearca sa se adapteze ca si tip de comportament  ‘orasenilor ». Asemenea si in vorbire. Esecul sau pe acest plan., cel putin 2 ani juate’ cata stat nu avea decat sa ii aduca cele mai groaznice si traumatizante experiente din viata sa, datorita neimplinirii sale pe plan afectiv, cat si a lipsei totale a comunicarii. Neputand sa lege cateva fraze, Gheo nu avea decat sa se izoleze complet de restul societatii si sa traiasca intr-o semi-penumbra  timp de aproape 2 ani.  incercarea sa de a depasi aceasta etapa, nu ii aduce decat o serie de nefericiri. Ajunge in final un om de neinteles, neadaptat, si o batjocura a bacanului, apoi a home-lessilor , in sfarsit ajungand si el printre acele cartoane, pline cu diluant, care erau de fapt« proprietaea «  altcuiva. ….. In sfarsit Gheo « invata limbaju » ajungand dupa 5 ani la fotoliul de prim-ministru. Reuseste sa castige alegerile, ocupand in cele din urma sceptrul conducerii. Experienta sa de presedinte al unei tari in formare, nu ii venea altfel Romaniei decat ca o manusa pe mana. Sub Gheorghe Paunescu, Romania depaseste cu fericire perioada de tranzitie, ajungand in randul statelor europene.

                THE END

Concluzia: Nu conteaza cat de mult ti se cere sau prin cate sacrificii trebuie sa treci ca sa devii mai curat ca un diamante, ci cat in masura esti dispus sa faci asemenea sacrificii!      By Eddy.